PLAN PENTRU STRATEGIA DE IMPUNERE A MĂRCII

Unul dintre principalele obiective ale proiectului AGREEN este acela de a propune o marcă regională a produselor agricole originare din Bazinul Mării Negre și furnizate într-un mod inteligent față de climă. În acest scop, partenerii de proiect au efectuat un studiu de fezabilitate al stadiului tehnologiei și al potențialului agriculturii climatice inteligente în țările proiectului și au studiat specificul contextelor naționale, precum și preferințele și atitudinile consumatorilor. În acest fel, au fost transmise 6 rapoarte de țară pentru Bulgaria, România, Turcia, Georgia, Armenia și Grecia.

În plus, concluziile cercetării primare și secundare au fost analizate și rezumate și a fost dezvoltat un raport cuprinzător pentru regiunea Mării Negre ca o schiță a provocărilor comune de dezvoltare și a concluziilor generale identificate de cercetători.

În cele din urmă, cercetătorii au elaborat o propunere comună pentru un Plan a unei mărci regionale și o strategie de impunere a mărcii care vizează îmbunătățirea prezentării pieței și a imaginii producătorilor de mărfuri și bunuri agricole verzi din bazinul Mării Negre.

Mai jos puteți găsi o versiune descărcabilă a rapoartelor dezvoltate.

Strategiile regionale de impunere a mărcii câștigă prioritate din cauza complexității crescânde a pieței și a importanței tot mai mari a clasamentului competitivității naționale și regionale. Dezvoltarea durabilă a unei mărci regionale, atunci când este gestionată corespunzător, va oferi stimulentul economic pentru a atrage investitori, clienți, piețe, turiști și va genera venituri pentru comunitățile locale. Prin urmare, acest raport își propune să se concentreze pe delimitarea imperativelor strategice pentru competitivitatea durabilă pe piață a unei mărci  naționale și regionale pentru produse agricole.

Planul se bazează pe studiul amplu de fezabilitate al stadiului tehnologiei și al potențialului agriculturii climatice inteligente în țările partenere, precum și în bazinul Mării Negre în general, care a fost realizat în perioada 2020-2021 de către experți implicați în proiectul AGREEN, și ia în considerare constatările și concluziile relevante care provin din cercetările primare și secundare direcționate, precum și din analizele politicilor.

Studiul de fezabilitate a evidențiat multe provocări comune de dezvoltare, dificultăți similare cu care se confruntă părțile interesate și deficiențe asemănătoare în elaborarea politicilor și planificarea strategică cu privire la agricultura inteligentă față de climă, Climate-smart agriculture (CSA) în regiune. Pentru a propune o strategie adecvată întregii regiuni pentru o marcă regională BSB a produselor agricole originare din BSB, parteneriatul a studiat specificul țării cu privire la preferințele și atitudinile potențialilor consumatori de bunuri produse în CSA, precum și politica și particularitățile legislației. În plus, planul strategiei de impunere a mărcii explorează concurența și sugerează caracteristicile unice care trebuie subliniate și exploatate atunci când se realizează strategia de marcă și comercializarea alimentelor cultivate în BSB folosind practici climatice inteligente.

Scopul acestui raport este de a analiza tendințele în Agricultura Climate-Smart (CSA) și de a propune bazele și principiile dezvoltării unei strategii de de marcă relevante de care să beneficieze atât producătorii, cât și agenții de piață din regiunea Mării Negre.

 

Acest lucru se realizează ținând cont de schimbările în percepția consumatorului asupra unui stil de viață sănătos și a sănătății, alimente și apă curate, digitalizarea combinației de marketing și a structurii pieței, în special combinația dintre canalele de comunicare e-marketing și canalele de distribuție.

Raportul dezvăluie tendințele schimbărilor climatice și impactul acestora asupra țărilor din regiunea BSB. Mai mult, rezultatele analizei și cartografierii conceptului de CSA, precum și analiza sectoarelor agricole din țările aparținând bazinului Mării Negre în combinație cu nivelul actual al schimbărilor climatice conduc la descrierea punctelor tari și a punctelor slabe care apar în cazul implementării unor practici agricole inteligente din punct de vedere climatic. În plus, examinarea datelor bibliografice și a rapoartelor recente conduce la identificarea oportunităților și amenințărilor care există în mediul extern mai extins și fie creează un teren adecvat pentru adoptarea reglementărilor UE, fie creează obstacole și dificultăți.

De asemenea, studiul oferă stadiul tehnologiei agriculturii ecologice și practicilor agricole durabile, explorează situația pieței și concurența globală, și subliniază exemple de practici CSA și modele de culturi în BSB.

Climate-Smart agriculture (CSA), Agricultura climatic-inteligentă, se bazează pe ideea că sectorul agricol este fundamental pentru răspunsul la schimbările climatice, nu numai datorită vulnerabilității sale ridicate la schimbările climatice, ci și pentru că este principalul contributor la această problemă. În timp ce CSA este o abordare integrată de gestionare a peisajelor, culturilor, creșterea animalelor, pădurilor și pescuitului pentru a se adapta într-un mod durabil la schimbările climatice, asigurând în același timp securitatea alimentară pentru populația globală în creștere, ea câștigă ca și concept o atenție considerabilă la nivel național și internațional și este considerat a fi cheia pentru abordarea multora dintre provocările planificării agricole în contextul schimbărilor climatice.

În Bulgaria, efectele negative ale schimbărilor climatice se manifestă prin variabilitatea vremii, schimbarea limitelor agroecosistemelor, specii dăunătoare și buruieni invazive și creșterea frecvenței fenomenelor meteorologice extreme. Acești factori amenință randamentul culturilor și productivitatea animalelor. Fermierii devin din ce în ce mai conștienți de această problemă și introduc o serie de progrese tehnologice și inovații în modelele și practicile lor de utilizare a terenurilor.

Studiul relevă situația din sectorul agricol din Bulgaria și analizează potențialul de implementare a abordării CSA în țară. Mai mult, explorează starea agriculturii ecologice și capacitățile naționale, concentrându-se pe condițiile specifice țării. Revizuirea politicilor existente și a oportunităților de finanțare este completată de o analiză cuprinzătoare a piețelor interne și internaționale pentru producția de CSA. Beneficiile și provocările în fața dezvoltării CSA în Bulgaria sunt subliniate și se fac concluzii pe baza informațiilor adunate.

În cele din urmă, mai multe practici CSA care sunt aplicate în regiune au fost identificate și descrise ca un bun exemplu de implementare a abordării în țară.

Clima planetei se schimbă, acesta este un fapt sigur. Schimbările climatice reprezintă o provocare cheie pentru securitatea alimentară globală. Fermierii, crescătorii de animale și pescarii, oamenii care ne produc hrana, sunt cei mai afectați de schimbările climatice. Societățile rurale trebuie să dezvolte rezistență și capacitatea de a se adapta la schimbările climatice, astfel încât să poată furniza hrană pentru o populație în creștere, fără a degrada în continuare resursele valoroase de pământ și apă. Acesta este motivul pentru care avem nevoie de o agricultură inteligentă din punct de vedere climatic.

Sectorul agricol din Grecia este deosebit de important, deoarece angajează un procent mare din forța de muncă și contribuie în mod semnificativ la formarea produsului intern brut al țării și la dezvoltarea economiilor rurale. Efectele activității agricole grecești asupra mediului și climei sunt evidente în ciuda eforturilor semnificative depuse de stat și de populația rurală pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră.

Agricultura inteligentă din punct de vedere climatic, care pare să ofere soluții clare pentru a aborda schimbările climatice și protecția culturilor, nu este foarte răspândită în Grecia, cu atât mai puțin în regiunile Macedonia Centrală și Macedonia de Est – Tracia. Pentru a dezvolta CSA, ar trebui să existe un cadru legal clar, sprijin din partea autorităților locale și regionale, îmbunătățirea opțiunilor financiare, cercetare aplicată, diseminare și conștientizarea publicului consumator și a părților interesate.

Studiul relevă situația din sectorul agricol al Greciei și analizează potențialul implementării abordării CSA în țară. În plus, explorează starea agriculturii ecologice și capacitățile naționale, concentrându-se pe condițiile specifice țării. Beneficiile și provocările în fața dezvoltării CSA în Grecia sunt subliniate și concluziile sunt efectuate pe baza informațiilor adunate.

În cele din urmă, mai multe practici CSA care sunt aplicate în regiune au fost identificate și descrise ca un bun exemplu de implementare a abordării în țară.

Sectoarele agricole trebuie să depășească trei provocări interconectate: creșterea durabilă a productivității agricole pentru a satisface cererea globală; adaptarea la impactul schimbărilor climatice; și contribuția la reducerea acumulării de gaze cu efect de seră în atmosferă. FAO a dezvoltat și promovat conceptul de CSA pentru a atinge aceste obiective.

În Turcia, schimbările climatice afectează agricultura pe scară largă. Deși au fost demarate pentru soluționare studii de adaptare în producția agricolă la schimbările climatice, întreprinderile agricole mici și slabe din punct de vedere economic, capacitatea insuficientă a acestora și terenurile fragmentate și împrăștiate îngreunează soluționarea. Rezolvarea acestor probleme va facilita implementarea CSA.

Analiza SWOT efectuată asupra implementării CSA în Turcia dezvăluie multe obstacole, dar și potențialul de a depăși aceste provocări. Studiul a fost efectuat pentru regiunea Trakya, deoarece aceasta se încadrează în zona BSB. În plus, raportul sugerează ca practicile de adaptare, atenuare și reziliență combinate cu modelele experimentale de culturi să fie ghidate și studiate pentru a testa viabilitatea noilor abordări.

În general, raportul descrie situația din sectorul agricol în Turcia și analizează potențialul implementării abordării CSA în țară. În plus, explorează starea agriculturii ecologice și capacitățile naționale, concentrându-se pe condițiile specifice țării. Beneficiile și provocările în fața dezvoltării CSA în Turcia sunt subliniate și concluziile sunt efectuate pe baza informațiilor acumulate care sugerează posibile soluții.

În cele din urmă, au fost identificate și descrise 6 practici din regiune pentru a demonstra capacitatea de adoptare și aplicare a conceptului CSA în țară.

Agricultura este o ramură economică importantă și strategică pentru toate țările din bazinul Mării Negre. De asemenea, are un rol semnificativ în economia românească. În ciuda acestui aspect, dezvoltarea sa nu a ținut cont de adaptarea la noile schimbări climatice, de faptul că resursele de sol sunt finite și de aceea trebuie să fie luată în considerare o strategie de conservare și întreținere a mediului în care se lucrează și se trăiește, respectiv durabilitatea acestuia. Experiența a arătat că o îmbunătățire majoră poate avea loc atunci când participanții la proces – fermieri, asociații, instituții de cercetare și de învățământ, instituții administrative, își unesc forțele pentru a contura o nouă paradigmă benefică populației.

Studiul de fezabilitate în România a fost elaborat în vederea testării viabilității ideii de dezvoltare a agriculturii inteligente din punct de vedere climatic – climate-smart agriculture (CSA) în țară și a poziționării pe piață a unei mărci comune (regionale) pentru produse agricole verzi și prietenoase cu mediul în Bazinul Mării Negre. Sunt analizate potențialele probleme care ar putea apărea, dacă se aplică restructurarea și modernizarea sectorului agricol, iar studiul sugerează modul în care, după luarea în considerare a tuturor factorilor semnificativi, ar trebui urmărită această dezvoltare.

De asemenea, va descrie condițiile specifice de funcționare a agriculturii durabile în România, potențialele bariere, concurența și finanțarea necesare pentru a face posibilă această abordare. În final, în urma analizei este conturat un set de recomandări pentru introducerea și dezvoltarea CSA în România, precum și exemple bune care sunt aduse pentru a demonstra potențialul și oportunitățile din țară.

Studiul privind starea agriculturii inteligente din punct de vedere climatic din Georgia a fost realizat cu scopul de a culege informații privind problemele actuale și oportunitățile de dezvoltare ale agriculturii climate-smart (CSA) în țară. Acesta oferă un rezumat al constatărilor privind:

Situația generală în sectorul agricol din Georgia;

Prezentare generală a problemelor legate de schimbările climatice;

Atitudinea populației din Georgia față de agricultura inteligentă din punct de vedere climatic;

Atitudinea membrilor organizațiilor și agențiilor care activează în domeniul dezvoltării rurale și agriculturii față de activitățile și tendințele actuale în agricultura climatic-inteligentă din țară.

În continuare, a fost studiat și analizat impactul pozitiv și negativ al implementării CSA în țară, în timp ce au fost luate în considerare condițiile specifice țării.

Chiar dacă abordarea CSA nu este atât de populară, în ultimii ani a început procesul de introducere a metodelor și tehnologiilor climatice inteligente în agricultura din Georgia, care este direct legat de creșterea rentabilității producției, a costurilor reduse și a obținerii produselor cu valoare ridicată. În urma acestor procese au fost identificate și descrise în raportul de țară 5 modele de culturi de succes.

Agricultura din Republica Armenia este unul dintre cele mai importante sectoare în ceea ce privește contribuția la produsul intern brut al țării, cu o pondere de 13% în 2019.

Studiul de fezabilitate, care vizează înțelegerea stadiului tehnologiei și a potențialului Agriculturii Climate Smart (CSA) în Armenia, a dezvăluit multiple provocări și oportunități interdependente pentru practica CSA în țară. Studiul explorează situația existentă în sectorul agricol din Armenia în general, precum și politicile existente, părțile interesate și piețele locale cu potențial de a găzdui producția agricolă originară din BSB și produsă într-un mod inteligent din punct de vedere climatic.

În continuare, a fost efectuată o analiză aprofundată a potențialului implementării CSA în țară, evidențiind punctele tari, punctele slabe, oportunitățile și amenințările în fața acestui tip de agricultură.

Practicile CSA din Armenia includ producția ecologică, sere, livezi intensive și ferme, precum și producții agricole care conțin unul sau mai multe elemente de CSA, cum ar fi irigarea prin picurare, utilizarea culturilor de acoperire și mulcirea, sistemele antigrindină, intensificarea producției, etc.

Practicile CSA și practicile cu elemente CSA câștigă din ce în ce mai multă popularitate în țară. În raport sunt studiate 5 exemple de practici existente.